Despre mine

Decianu Cozman Anisoara

iNiciodata sa nu renunti la ceva la care nu trece nicio zi fara sa te gandesti !

Blogs Home » Edu » Psihologie » Neuropsihologie in Romania

Neuropsihologie in Romania

Neuropsihologia este studiul schimbărilor în comportamentul uman și în funcționarea cognitivă, adesea după un anumit tip de leziune fizica la nivelul creierului. Prin urmare, este o imbnare între psihologie și neurologie clinică. În cea mai mare parte, neuropsihologia este o știință aplicată, iar majoritatea neuropsihologilor încearcă în mod activ să ajute pacienții într-un cadru clinic. În afara tratamentului clinic, neuropsihologii pot fi, de asemenea, activi în diagnosticarea schimbărilor comportamentale la oameni în cazurile judiciare, oferind o perspectivă asupra răspunsurilor psihologice dăunătoare pentru proiectarea persoanei, studierea răspunsurilor pacienților sănătoși la stimuli sau activitati de cercetare pentru noi tratamente clinice a tulburărilor psihice.



Articole Blog

01. - Jan 20, 2019 2:47:00 PM

Ce secrete ascunde apa ?


Corpul uman contine in medie 70% apa. Dar ne incepem viata cu 99% apa, in perioada intrauterine, dinaintea nasterii. La nastere, procentul de apa scade la 90 % si pana la perioada maturitaii continua sa scada, ajungand la media de 70%. Si cu cat inaintam in varsta, cu atat procentul de apa scade…la cei care se sting de batranete, procentul de apa din organism este de cca 50%. Cu alte cuvinte, “evolutia” noastra consuma apa. Apa izvoarelor isi pastreaza puritatea pentru ca se misca continuu…cum incercam sa pastram apa intr-un recipient in care nu se misca…isi schimba calitatile, “moare”…tot la fel cum, in organismul nostru, sangele, daca nu circula si este blocat, produce leziuni. Dar de ce apar blocaje in circuitul sangvin? De ce se produc inca accidente vasculare fara o cauza medicala concreta? Cercetari recente au studiat posibilitatea ca blocajele si accidentele vasculare sa aiba ca sursa blocajele emotionale: mai exact, incercarea de a gasi in ce masura starea fizica a corpului si trairile interioare pot influenta starea de sanatate si fiziologia intregului organism. Atunci cand un individ se simte bine si este multumit de viata lui, are si o stare de sanatate buna, este intr-o forma fizica de exceptie…iar cand in viata apar conflicte, probleme, dificultati, regrete si neimpliniri…si starea de sanatate se inrautateste, imunitatea scade…corpul pare sa “stie” ce se intampla in plan psihologic. Emotiile, pozitive  “inunda” organismul, circula  si simtim o stare de bine si un confort fizic si psihic  si avem energia de a continua in acest fel, simtind ca suntem capabili de orice. Emotiile negative, au rezultatul invers.Miscare, adaptare, flexibilitate – intocmai ca o apa curgatoare…acesta este secretul unei vieti echilibrate.Chiar si medicina traditionala recunoaste apa drept principalul element in trasnsportul energiei din organism si in preventia si tratatrea unor boli, se recomanda consumul de apa. Si se recunoaste capacitatea apei de a copia si memora informatia. Iata un exemplu de necontestat: daca o persoana ingera accidental o substanta toxica (otrava, medicamente, alte substante toxice), ca si prima masura se recomanda consumul de apa….daca se consuma apa in raport de 1 la 1012 simptomele sunt diminuate pana la eliminare totala. De ce? Pentru ca informatia “copiata” sau multiplicata de apa este transportata intr-un timp foarte scurt, prin circuitul sanguin in tot organismul si efectul substantei nocive este atenuat sau chiar anulat, prin diluare.Si atunci, daca apa are propria “memorie” si constituie mai mult de jumatate din proportia unui organism, ce am afla daca am studia felul in care arata, in diferite momente din viata noastra?Exista un vechi proverb japonez care spune ca”nu exista doi fulgi de nea la fel”.  Fulgi de nea- cristale- cea mai facila stare a apei, usor de observant si analizat.
Autorul japonez Masaru Emoto, in cartea sa “The Hidden Messages in Water” a studiat forma crsitalelor de apa, atunci cand au fost rostite anumte cuvinte sau cand au fost aratate divesre poze cu animale, locuri, cuvinte ori cand au fost ascultate diverse genuri musicale. Un experiment deosebit, a fost acela de a pune o sticla de apa intre doua persoane care sa discute, calm, relaxat, apoi violent, agresiv.Cristalele de gheata formate au aratat cat de mare e puterea cuvantului. Vibratia cuvintelor frumoase are un efect pozitiv, formand cristale de o frumusete unica, in timp ce vibratia cuvintelor urate, negative, are puterea de a distruge, de a separa. Iata cateva exemple  1.      Expunerea la muzica clasicaSimfonia Pastorala a lui Beethoven, cu tonalitatile sale inalte si clare a avut ca rezultat un cristal simetric, perfect format. Simfonia Nr. 40 a lui Mozart, un imn inchinat frumusetii, a creat cristale delicate si elegante, cu un efect de “vindecare”. Apa expusa creatiei lui Chopin, Etude in E, Op. 10, No. 3 a creat un cristal cu detalii uimitoare. Apa expusa la muzica clasica, a format cristale frumoase, bine structurate, cu detalii uimitoare, in timp ce cristalele formate pe muzica cu accente violente, precum heavymetal, rockmetal au fost fragmentate si fara o forma definita.





2.     





           Expunerea la cuvinte
      In fata sticlelor de apa, au fost asezate coli de hartie pe care au fost scrise diferite cuvinte “ prost”, “multumesc” si altele. Evident, apa nu poate citi, nu poate intelege semnificatia cuvintelor scrise si cu atat mai mult sa isi modifice forma in functie de acestea, daca am considera ca este doar un compus chimic si nimic mai mult decat molecule de H si O.  Si totusi, apa expusa cuvantului ‘multumesc a format un cristal frumos, delicat, de forma hexagonal, iar apa expusa cuvantului “prost” a format un crsital asemanator cu cel rezultat in urma expunerii la muzica heavymetal, diform si fragmentat. Mai mult chiar, cristalele formate prin expunere la expresii positive, cum ar fi “hai sa facem, te rog”  (let’s do it) au fost cristale bine conturate, cu o forma frumoasa…in schimb, apa expusa la expresii negative precum “Fa-o”  (Do it!) nici macar nu a conturat vreun cristal sau forma. Puterea cuvintelor, vibratia emisa de acestea, este imensa si daca influenteaza apa…iar omul este 70% apa…atunci ne influenteaza pe toti! 













      Expunerea la fotografii De departe, cel mai frumos cristal este cel format prin expunerea la fotografia exprimand “dragoste” si “recunostinta”…un cristal in care moleculele de apa au o configuratie care celebreaza viata insasi…asemenea unei flori pe cale sa isi desfaca larg petalele imbratisand lumina…daca apa poate simti frumusetea sufletului si impactul pe care dragostea si recunostinta il pot avea asupra vietii noastre in general…atunci daca zicem ca in fiecare dintre noi este puterea de a trece peste orice, nu gresim absolut deloc.





Love and gratitude (dragoste si respect)

Iniante de a analiza cristalele care au facut obiectul acestui studiu, puneti-va un pahar de apa si incercati sa va ganditi ca, desi e peste tot in jurul nostru, apa ascunde inca multe secrete. Este in procent de 70% in organismul uman, o consumam zilnic, gatim cu ea, spalam cu ea, ne serveste pentru divertisment in sporturile nautice si ofera suport pentru hrana, fie in agricultura, fie prin pescuit si alte vietati oferite de viata marina.
Si inca nu stim totul despre apa noastra, cea de toate zilele.
Un aspect de-a dreptul misterios este faptul ca gheata pluteste in apa. Cand toate celelate substante trec din starea lichida in starea solida, densitatea moleculelor care formeaza compusul solid creste, iar solidul devine mai greu decat lichidul, scufundandu-se in acesta.  Insa, in cazul apei, la trecerea in starea solida de gheata, moleculele de hidrogen si oxigen se aliniaza diferit, insa intr-o forma precisa, lasand spatii libere relative mari intre molecule, ceea ce creste flotabilitatea moleculei. Cand gheata ajunge in contact cu starea lichida a apei, moleculele devin de sute si mii de ori mai active, umpland spatiile dintre molecule si astfel, densitatea apei in forma lichida este mai mare decat cea a ghetii, forma solida a apei.Densitatea maxima a apei se atinge la 4°C (39°F). Aceasta este temperatura la care particulele active de apa patrund in spatiile libere si umplu golurile din structura moleculara a ghetii. Daca temperatura creste, particulele devin mai active, se umplu mai multe goluri si densitatea ghetii scade, nicidecum nu creste.  Acesta este motivul pentru care, indiferent cat de frig este afara, indiferent de temperature exterioara de langa un lac sau orice alta forma de apa curgatoare sau nu, temperatura din adancuri ramane stabila, la 4°C. Stabilitatea deosebita a  apei permite astfel vietuitoarelor marine sa supravietuiasca in mediul acvatic in siguranta, de-a lungul iernilor lungi si grele.
     


Data viitoare cand vei simti ca esti suparat si vrei sa spui cuvinte urate cuiva, bea intai un pahar cu apa, respira si inspira adanc si intreaba-te: chiar e necesar?

02. - Jan 3, 2019 8:39:00 AM



Sindromul de suprasolicitare (burnout)
Una dintre afecţiunile cu prevalenţă mare în prezent este sindromul de suprasolicitare. Acesta a fost descris in 1869 de către psihiatrul american G.N. Beard şi mai este cunoscut sub numele de ”boala epuizării”. După 1990 a luat o mare amploare, dar această afecţiune era foarte frecventă şi în trecut, dispreţuită şi mascată de alte diagnostice.Factorii responsabili de apariţia sindromului de suprasolicitare sunt:·         mediul şi climatul de muncă;·         satisfacţia muncii;·         discordanţa dintre nivelul de pregătire şi încadrare;·         volumul prea mare de muncă;·         timpul prelungit alocat muncii;·         tipul de muncă;·         lucrul in ture;·         structura de personalitate şi potenţialul fiecăruia;·         cerinţele prea mari din partea angajatorului;·         schimbarea stilului de viaţă sau schimbarea locului de muncă;·         teama pierderii locului de muncă;·         eşecurile profesionale şi cele personale.La toate acestea se adaugă problemele de acasă (gospodăria, copiii etc.) şi ritmul alert al vieţii în care trăim cu toate evenimentele negative şi refuzurile din partea celorlalţi, care aduc sentimentul de izolare şi scad stima de sine.
Manifestările sindromului de suprasolicitare se apropie mult de cele ale tulburării afective depresive: irascibilitate, hiperestezie şi fatigabilitate. Cei din preajmă devin greu de suportat, te enervează ceea ce până acum nu te-a enervat (televizorul, radioul, ţârâitul apei, uşile trântite, maşinile care trec pe stradă etc.). Excitaţiile de prag obişnuit încep să enerveze. ”Te lasă nervii” sau devii ”un pachet de nervi” şi explodezi la cea mai mică provocare, manifestările putând fi impulsive, distructive sau plâns. Te simţi obosit mai tot timpul. În acest context, frecvent în familie se declanşează conflicte: toţi din casă ţipă, nimeni nu te înţelege, te dor toate, eşti epuizat şi îţi vine să zaci în pat tot timpul; devii neliniştit, indispus şi anxios. Frecvent la bărbaţi apar manifestări precordiale sau abdominale, iar la femei cele respiratorii (senzaţia de insuficienţă respiratorie, de sufocare, senzaţia de ”nod în gât”). Controlul emoţiilor slăbeşte, deci poţi plânge/râde mai uşor şi inadecvat cantitativ.Marea majoritate nu se prezintă în această fază considerând că este o simplă oboseală. Se alarmează mai târziu, când apar simptome în sfera proceselor cognitive: devii neatent, nu te mai poţi concentra, încurci lucrurile şi le faci în grabă, dai impresia de zăpăcit. Cei de la serviciu îţi pun întrebări; cred că eşti îndrăgostit, distrat sau că bei – oricum, ”ceva se întâmplă”. Toate acestea deoarece atenţia spontană creşte, scăzând atenţia voluntară. Scade capacitatea de a a învăţa şi apar tulburări de memorie (nu mai reţii date, nume, uiţi pentru ce te-ai dus în debara etc.). Gândeşti mai lent, de aceea îţi amâni anumite activităţi şi proiecte care necesită concentrarea atenţiei. Capacitatea de muncă este scăzută, iar această scădere este percepută exagerat de către subiect.Un alt simptom care te sâcâie este cefaleea. Apare de obicei încă de la trezire şi este descrisă diferit, dar de obicei ca o senzaţie de ”cap tulbure”, ”hăbăuceală”, un fel de ”mahmureală”, sau de ”apăsare sau presiune”. De multe ori este însoţită de ameţeală, care sperie şi care dă nesiguranţă în mers.Unii pacienţi ajung până acolo, încât să fie îngroziţi de parcurgerea unui drum, de traversarea unei străzi şi chiar de a ieşi din casă. Şi toate acestea de teama de a nu cădea ”cine ştie cum, cine ştie unde”.La această pleiadă de simptome (irascibilitate, fatigabilitate, cefalee) se adaugă insomniile: adormi greu, din ce în ce mai greu şi te trezeşti prea devreme, cu senzaţia de oboseală.Frecvent apar tulburări de vedere, acufene, parestezii. Aceşti pacienţi ajung la mai mulţi oftalmologi, ORL-işti şi neurologi, întrucât în urma consultaţiei de specialitate şi a investigaţiilor rezultatul este normal clinic, deşi simptomele persistă, chiar se agravează.De asemenea, pot apare simptome cardiovasculare: palpitaţii, tahicardie, hipertensiune arterială însoţite de valuri de căldură sau valuri de frig şi transpiraţii. Pacientul bănuieşte că este cardiac, deci se prezintă la cardiologie.Subiecţii trăiesc o dramă; sunt nemulţumiţi, specialiştii au păreri diferite şi îi trimit la alţi specialişti. La neurologie ajung speriaţi de toată patologia neurologică despre care au citit, căutând să încadreze undeva simptomele lor: de la boli degenerative (demenţe) până la tumori. Neurologul îi spune că din punctul lui de vedere nu are nimic, iar subiectul este uimit si nemulţumit, pentru că el are ameţeli, nesiguranţă în mers, membre reci, scăderea forţei musculare, amorţeli şi furnicături.Ca simptome digestive cel mai frecvent apar aerogastria şi aerocolia. Aerofagia determină sufocări nocturne, astfel pacientul se crede cardiac. La femei întâlnim deseori patologia colecistică, diskinezia biliară, însoţită de toate spaimele şi ”pietrele la ficat”. Apar tulburări ale motilităţii musculaturii gastro-intestinale ce dau tulburări de tranzit (constipaţie sau scaune moi).Pentru a se proteja, pacientul îşi ia unele ”măsuri de apărare”: scurtează conversaţiile (pentru că îl enervează), îşi închide telefonul, ignoră soneria de la intrarea în apartament; cu alte cuvinte îşi strică toate relaţiile. Se ceartă cu familia, pentru că nu îl lasă să se odihnească şi încearcă să rezolve singur problemele care îl deranjează, dar le agravează. Pe scurt ajunge să se certe cu toată lumea. Devine nemulţumit de el şi de viaţa lui. Ceva se întâmplă cu el. Abia în această fază, pacientul ajunge la specialistul de care are nevoie.Nu ezita sa apelezi la ajutorul unui specialist de la primele semne, din primele momente cand simti ca ceva e in neregula cu tine. Ai grija sa fii bine cu tine!



03. - Jan 2, 2019 1:41:00 PM



Suportul psihologic al pacientilor diagnosticati cu boli grave
Comunicarea diagnosticului de boala grava si suportul psihologic oferit nu doar pacientilor, ci si familiilor acestora constituie un subiect provocator si actual pentru psihologii clinicieni. Provocator pentru ca implica identificarea unor strategii si protocoale riguroase aplicabile fiecarui pacient in parte, iar actual, pentru ca in ultima vreme, se dezvolta tot mai intens cultura ingrijirii palliative in cadrul careia pacientul beneficiaza nu doar de tratamentul medical prescris, ci si de suport psihologic specializat si terapie adaptata nevoilor pacientului.Din punct de vedere medical,  un diagnostic de boala grava nu inseamna intotdeauna un stadiu terminal al unei afectiuni cronice, ci si o infectie cu virusul HIV, un tratament dureros sau costisitor, o ultrasonografie care evidentiaza o malformatie fetala, o interventie chirurgicala mutilanta, o insuficienta de organ. Vestile medicale proaste pot veni, asadar, sub multiple forme, declansand procese psihologice de amploare nu doar pentru pacient, ci si pentru membrii familiei, prietenii acestuia si mediul economic /social in care acesta activeaza, influentand negativ si drastic viziunea tuturor asupra viitorului.[1] Apar crize legate de stima de sine, alterari ale ego-ului, crize severe de anxietate declansate de decalajul dintre asteptarile pacientului si realitatea statusului medical sau imposibilitatea exprimarii emotiilor si sentimentelor. Si in familie au loc schimbari radicale, inclusiv din punct de vedere psihologic: se redefinesc roluri si se redistribuie responsabilitati, astfel incat sa fie suplinita imposibilitatea pacientului de a mai desfasura o serie de activitati, insa apar si responsabilitati noi, schimbari de atitudini si asteptari … o schimbare majora care necesita imense resurse de timp si energie pentru o adaptare eficienta, astfel incat, indiferent de evolutia bolii din punct de vedere medical, viata de zi cu zi sa se desfasoare cat mai confortabil cu putinta, cu mentinerea sperantei si a calitatii vietii pentru toti cei implicati.Dar care sunt cele mai sensibile aspecte din punct de vedere emotional care pot sa apara in acest context? Desigur ca problemele majore sunt anxietatea, frica de moarte si neputinta in fata bolii – pentru toate acestea, suportul psihologic asigura intelegere, interpretare si interventie atat pentru pacient, cat si pentru membrii familiei acestuia.
Anxietatea
In conditiile unui diagnostic de boala grava, raspunsul emotional al pacientilor poate fi foarte diferit: pe langa anxietate, pot sa apara lacrimi, furie, tristete, sentimente de negare, invinovatire sau acuzare ori, dimpotriva, un raspuns psihologic refelexiv de tipul “lupta sau fugi”. Si exemplele pot continua, insa este foarte important ca psihologul sa acorde timp pacientului si familiei sa reactioneze si sa le reaminteasca constant ca raspunsul lor este unul normal, fara a pierde din vedere ca o gestionare incorecta a emotiilor poate bloca abilitatea pacientului de a primi informatii despre boala sa si despre cum poate fi ajutat.In aceste conditii, anxietatea altereaza functionarea psihologica normala, fiind intretinuta de lipsa controlului asupra bolii, asupra modului cum boala va afecta viata pacientului si a familiei acestuia. Anxietatea este alimentata de sentimentul de singuratate, de teama, furie si, uneori, neputinta sau pierderea sperantei  si a incredereii in rezultatele tratamentului medical. Indiferent de nivelul cultural, economic sau social, in fata bolii toti oamenii manifesta stari de anxietate, insa atunci cand conditiile economice sunt modeste sau pacientul nu beneficiaza de sprijinul familiei, starile de anxietate devin mai intense. Anxietatea prelungita necesita o atentie deosebita pentru specialistul care ofera suportul psihologic, pentru ca poate imbraca diverse manifestari si poate fi amplificata de frica, de exemplu, modificand drastic comportamentul pacientului, care poate solicita atentie excesiv, sa nu fie cooperant cu personalul medical, sa nege severitatea diagnosticului diminuand efectele tratamentului medical sau, dimpotriva, sa refuze sau sa evite administrarea tratamentului – este prea “ocupat” pentru a discuta cu medicii despre conditia medicala, se preface ca este obosit sau ca doarme, iar acasa, cu familia, are un comportament evitant – citeste, se uita la televizor, nu discuta despre boala sa. Toate acestea sunt de fapt un efect al bolii, o diversiune pentru a evita discutiile despre boala – nevoia de a mentine integritatea ego-ului sau neatinsa este atat de puternica, incat pacientul este mai degraba dispus sa intrerupa inetractiunile cu “exteriorul “, cu oamenii din jurul lui, decat sa isi arate toate emotiile prin care trece:  slabiciunea, neputinta, teama. Majoritatea pacientilor nu realizeaza ca toate aceste emotii sunt normale in fata bolii si, involuntar, cauta un ajutor extern, apropiindu-se de Dumnezeu, asteptand o “minune” din partea medicilor, sperand ca putina odihna va rezolva orice problema medicala.
Suportul psihologic
Hippocrates a afirmat ca “cel mai bun medic este acela care are talentul de a le spune pacientilor, in functie de intelegerea lor, situatia medicala prezenta, ce s-a intamplat anterior dar si ce va urma in viitor”. Pentru pacientul diagnosticat cu o boala grava, atat tratamentul medical, cat si suportul psihologic sunt deopotriva importante. Indiferent de perfomantele medicale si oricat de bine am comunica vestile medicale proaste, vestile proaste raman intotdeauna proaste. In vederea acordarii celor mai bune ingrijiri pacientilor, trebuie sa ne amintim ca nici medicii ori psihologii, dar nici pacientii – niciunul dintre noi nu este invincibil si in anumite cazuri, chiar si cele mai mari eforturi ale noastre nu sunt suficiente.Atunci cand medical nu mai putem nici controla, nici trata starea de sanatate a unui pacient, este nevoie de  psiholog, fiind singurul in masura sa il ajute sa gaseasca calea adecvata, de mijloc, intre speranta si realitate[2], asigurandu-ne ca durerea si alte simptome dezagreabile sunt controlate in mod corespunzator. Suportul psihologic este cel care asigura ca timpul si energia pacientului sunt orientate catre imbunatatirea starii acestuia, oferind demnitate, confort si calitate vietii, chiar daca, uneori, “imbunatatire” inseamna finalul vietii.  Este rolul psihologului clinician sa ajute pacientul si familia sa se pregateasca pentru etapele bolii, fara a trece cu vederea ca un diagnostic de boala grava naste emotii si medicului curant: si la medici se manifesta anxietatea, teama, tristetea, vinovatia, neputinta, frustrarea.  Si, nu in ultimul rand, si psihologul care ofera suportul psihologic trebuie sa treaca prin faza de “detasare” , o etapa tacuta a terapiei, prin care se trece peste neputinta de a salva pacientul.
Concluzie
Limitele medicinei fac ca pacientii sa nu poata fi intotdeauna vindecati. Acesta este momentul in care intervine psihologul clinician, care ajuta pacientul si familia, oferind suport psihologic specializat, adica ofera in mod profesionist, speranta si alinare pacientului. Insa, si personalul medical este afectat de un diagnostic grav in egala masura, medicii nu sunt imuni la propriile pierderi personale.Rolul psihologului este sa mentina calitatea vietii si demnitatea pacientului, oricare ar fi starea de sanatate a acestuia si sa trateze fiecare pacient ca pe un caz terapeutic: prin urmare, pentru pacient se ofera terapie, iar pentru familie se actioneaza preventiv.Psihologul este cel care vindeca si trateaza ranile sufletului, acolo unde medicul nu mai poate ajunge, insa, deopotriva cu acesta, trebuie sa recunoasca inerenta si inevitabilitatea bolii si a mortii. Si din nou, la fel ca in medicina, si in psihologie este indicat sa prevenim in loc sa tratam, atunci cand exista aceasta posibilitate.Asa ca aveti grija sa fiti bine cu voi insiva !

[1]Buckman R., How to break bad news: Whys is it still difficult? Br Med J 1984, 288, 1597-1599 [2]Hagerty RG, Butow PN, Ellis PM et al. Communicating with realism and hope: incurable cancer patients` views on the disclosure of prognosis J. Clin Oncol 2005, 23, 1278-1288

04. Psychological representation Of Disease In Breast Cancer - May 18, 2018 10:54:00 PM



Psychological representation Of Disease In Breast Cancer
Article presented on EIRP Conference, 18th May, Galati Author: Anisoara Petruta Decianu Cozman[1]
Abstract: cancer represents the second major cause of mortality worldwide, after cardiovascular disease. The most common type of cancer that affects women is the breast cancer. This article presents a study about different representations of cancer on diagnosed patients, nurses working on oncology and healthy family members. Previous and actual experience influence the content and structure of representation for all of us, so different individuals will have different psychological representation of the disease. Evaluation of psychological representation of breast cancer was based on Illness Perceptions Questionnaire (IPQ) described by Weinman in 1996 for all five stages of disease: identity, causes, evolution, consequences and control. Results reveal that nurses and family member got high scores on evolution, understanding that cancer is more like a chronic disease under treatment, but patients got low scores on evolution and control of cancer, thinking these are dictated by faith and luck. All participants got high results about identity, the most negative consequence is the impact on women’s image. This article presents unique interpretation and results about psychological differences in representation of cancer from perspective of patients, nurses and healthy persons and can contribute to improving both medical care and psychotherapy of suffering patients.
Keywords: psychotherapy, cancer therapy, psychotraumatology, human development
1          IntroductionGeneric term of cancer covers more than 200 affections characterized by fast grow of abnormal cells beyond their usual boundaries that can spread to other organs and the latter process is known as metastasizing. Changes produced by cancer are the result the action of both genetic factors and 3 categories of external agents: physical carcinogens (ultraviolet and ionizing radiation), chemical carcinogens (asbestos from tobacco smoke, alfatoxin from contaminated food and arsenic from drinking contaminated water) and biological carcinogens (viruses, bacteria or parasites). All these factors are more likely to produce cancer cells as a person grows older, so age is another factor for this disease, because human cells’ repair capacity is reduced by ageing[2]. This article’s goal is to present the results of a study about differences in psychological representations of this disease on distinct categories of populations: women patients diagnosed with breast cancer, nurses from Oncology hospital sections and healthy women. We also tried to describe the nature of the differences perceived for all the five dimensions followed: identity, evolution in time, causes, consequences and control. Breast cancer is the most frequent type of cancer for women worldwide, this is why In 2017, the World Health Assembly passed the resolution Cancer Prevention and Control through an Integrated Approach (WHA70.12), urging governments and WHO to accelerate action to achieve the targets specified in the Global Action Plan and 2030 UN Agenda for Sustainable Development to reduce premature mortality from cancer.When people receive cancer diagnosis they have different reactions about the disease, but also about treatment. These differences suggest that patients have different representations of their experiences, based on cognitive factors of psychological response to this extreme situation.[3] Patients’ response to this situation is integrated in cognitive structures and mental representations previously created, in order to explain and give sense to the actual health state and the appearance of the disease. Mental representations are defined by five elements: identity (tags, signs, symbols), causes, evolution in time, consequences (results of disease and response to treatment and its effects on the patient) and control (the patient controls the treatment to be followed and its efficiency).Past and present experience influence content and structure of mental representation of illness. Therefore, different individuals will have different mental representations of the disease, depending on the perspective: weather they are patients, nurses or healthy persons.
2          Related workWorldwide, every year 7 million people are diagnosed with cancer and without the proper treatment this disease usually leads to death. It is estimated that cancer will become the leading cause of mortality and morbidity within the next period in the high industrialized countries, since the incidence and prevalence of cancer is constantly growing.In Romania the situation is similar to other countries and breast cancer is the most frequent type, the situation for every type of cancer is presented in the Table 1 below:
Table 1 – Incidence, mortality and prevalence of cancer types in Romania[4]. Cancer type Incidence Mortality 5 years Prevalence % Mortality/incidence Breast 8981 3244 33388 36% Colorectal 4496 2446 10516 54% Cervix uteri 4343 1909 14834 44% Lung 2327 2047 2319 88% Ovary 1850 1020 4176 55% Corpus Uteri 1539 359 5819 23% Bladder 1390 1236 657 89% Stomach 1364 1149 1593 84% Brain& nervous system 800 732 906 92% Leukaemia 741 501 1517 68% Liver 729 595 1012 82% Kidney 690 295 1866 43% Thyroid 662 109 2602 16% Skin 593 175 2034 30% Other types of cancer 1562 910 2744 58%
And even more specific, in our city Galati, from the evidence of the Public Health Department (DSP) results that thousands of people suffer from a different type of cancer.  Doctors from our county diagnose over 1.000 new patients with cancer every year, the most frequent types are breast cancer, prostate and colorectum.For example, just for the first three months of last year, 2017, over 200 new cancer cases were discovered in our city. Total number of cancer patients was 17.362, and from the 100 new cases, 27 were breast cancer. 2402 women from our city suffer from this disease. Despite the gravity of the disease, cancer diagnosis is not the equivalent of a death sentence, nowadays there are efficient treatments to ameliorate the pain and there are intense international  programmes for prevention, early diagnosis, screening, treatment and palliative care.[5]
3.      Problem StatementHoward Leventhal and his colleagues, in the early 1980s, departed from the initial researches in the field of mental threat representation and threat processing, focusing on studying how people perceive disease as a threat. They developed a theoretical model, the pattern of self-correction of disease responses, which comprises in an integrated system the emotional and cognitive mechanisms involved in the formation of mental illness representation[6].The self-regulation model proposed by Leventhal, Nerenz and Steele[7]  describes three recursive stages that regulate behavior. These studies are:·               cognitive representation of the disease - whose characteristics are: identity, causes, consequences, evolution over time, controllability / curability ·               coping - which involves different ways adopted by the patient to cope with the disease ·               Evaluation - the individual uses various criteria to assess the effectiveness of coping actions; Depending on these results patient determines the changes at the level of previous stages[8] .The model proposed by Leventhal presents two essential features: ·               people are seen as active participants in the accumulation and processing of disease information·               cognitive representations play an important role in selecting coping modalities that will serve the individual.
4          Concept and Terms4.1       Objectives of the Study In this article we present a study starting from the theoretical hypothesis that the individual is an active problem solver and in his attempt to give meaning and sense to the current state of health or illness he represents this state based on his past and present experiences. Starting from this theoretical general hypothesis, the study aims to identify the differences in the mental representation of breast cancer in different groups of individuals: cancer diagnosed patients, Oncology nurses and healthy women.
4.2       MethodologyFor the investigations proposed in the research objectives, three groups of subjects were used.The first group of subjects consisted of 34 patients diagnosed with various forms of breast cancer  (N = 34) that completed the survey directly in the Sf. Ap. Andrei County Hospital Galati or intermediated by Association of Cancer Patients Galati. The mean age of the patients was 56.8 years, with the range between 36 and 73 years. Of these, 23 were retired (82.8%) and the rest were professionally active (17.8%). A total of 11 patients (36.11%) came from the rural area and 23 (63.88%) from urban. Depending on the stage of the disease, there were 2 cases (5.5%) in the first stage, 14 cases (38.8%) in the second stage, 17 cases (47.2%) in the third stage and 1 case 7%) in Stage IV. The second group of subjects consisted of 22 nurses (N = 22) from oncology specializing in breast cancer. The subjects work in the the Sf. Ap. Andrei County Hospital Galati The third group of subjects consists of 24 female subjects (N = 24) who have not been diagnosed with any chronic disease. The average age was 59-64 years with the range between 50 and 76 years. We selected female individuals aged 50 years because this characteristic, i.e. 50 years of age with menopause and menarche at 12 years or earlier, the first birth at> 30 years, is the main risk factor of breast cancer[9].4.3. InstrumentsAssessment of the clinical stage of the disease - for the subjects of the first batch was done according to staging system. The data were taken from the patient's medical records provided by patients themselves.Stage I - characterizes small-tumor, less than 2 cm, stage II - characterizes the tumor between 2 and 5 cm, stage III - large tumor over 5 cmand stage IV - enlarged thoracic and / or skin tumor, with or without extension.The evaluation of the mental representations of the disease was based on two questionnaires made for the three groups of subjects. The first questionnaire addresses the batch of patients diagnosed with breast cancer, while the second questionnaire is for the two groups - nurses and healthy people The elaborated questionnaire was based on the Illness Perceptions Questionnaire (IPQ) developed in 1996 by Weinman, Petrie, Moss-Morris and Horn[10].IPQ is a new method of assessing the mental representations of the driving disease in Leventhal's mental illness model. The questionnaire contains items for assessing the five components of the disease: identity-related, cause, evolution over time, consequences and control.4.4. Study proceduresThe questionnaires were completed by patients in the salon where they were hospitalized in the Sf. Ap. Andrei County Hospital Galati or intermediated by Association of Cancer Patients Galati (ABC Galati). There was no time limit for the discussion accompanying the questionnaire completion. This was beneficial, in the sense of clarifying some issues that occurred while filling the survey. The individuals of the three groups included in the study agreed to participate in this research.
5. Analysis of ResultsThe raw data of the study were processed using the SPSS statistical program. In a first part the descriptive statistical values (averages, standard deviations) were calculated. For the examination of differences between variables we compared the averages obtained by each group (the T test for independent groups and P on the five dimensions of the mental representation of the disease.) Table  2 - Statistical values obtained by the group: cancer patients Vs. Oncology nurses Dimensions of Cancer Mental representation Breast cancer diagnosed patients Oncology nurses Calcul. T  test P (on 5 dimensions)
average standard deviation average standard deviation

identity 1.67 0.35 2.50 0.51 7.82 <oo1 Evolution in time 2.34 0.65 3.85 0.83 8.49 <001 consequences 3.53 0.38 3.98 0.55 3.99   002 control 3.10 0.43 3.74 0.56 5.32 <0001
Table  3 - Statistical values obtained by the group: cancer patients Vs. Healthy women Dimensions of Cancer Mental representation Breast cancer diagnosed patients Healthy women Calcul. T  test P (on 5 dimensions)
average standard deviation average standard deviation

identitate 1.67 0.35 2.47 0.49 7.99 <oo1 Evolution in time 2.34 0.65 3.63 0.80 7.55 <001 consequences 3.53 0.38 3.66 0.59 1.16  .246 control 3.10 0.43 3.30 0.56 1.72  .089
Examining average scores for each dimension of mental illnesses indicates the issues: people diagnosed with breast cancer have a lower identity of disease than nurses and healthy women. This implies that the cancer symptoms are little known and insufficiently identified by individuals, which explains the high percentage of people in the late stages of the disease. Studies indicate cancer as a rather asymptomatic than symptomatic disease, the treatment being generally more unpleasant than  the disease itself - this distinguishes cancer from other chronic diseases. It is a “silent killer”.The high scores obtained by the subjects included in the two groups (nurses and healthy people) are explained by the fact that both nurses in oncology and healthy people perceive breast cancer as a disease that involves a high degree of suffering from both the symptoms and treatment involved in the disease.The differences resulting from these scores indicate that there are some discrepancies in the mode of representation of breast cancer in different populations. The belief of sick people in a limited time span of their illness shows the presence of a poor education of the patient related to the consequences and duration of their illness. And not only poor education, but also a lack of adapted psychotherapy. Control perceptions can be modified in the direction of increasing self-confidence and the ability to control disease progression through informative programs to learn how to manage the treatment of the disease and the side effects that occur.
Table  3 – Causes of breast cancer: perceived by patient Vs. Real caus accordng to medical file Perceived caused by patient % of patients indicating the right cause Stress 47,22% Blows to the breast 25% Hormonal disorders 11% Other causes 11% By chance 2,77% Heredity 2,77%
Breast cancer is a chronic disease with serious economic, social and psychological consequences. The high scores obtained by the three study groups confirm the severity and effects of cancer.
In items referring to the consequences of the disease, most people rated them on the highest scale. An important consequence of diagnosing this disease is related to bodyimage impairment. Indeed, for a large population, cancer treatment leads to impaired body image and trauma of the treatment itself (chemotherapy, radiotherapy, surgical).
6. ConclusionsFollowing the meetings with patients who participated on this study, we can conclude that women with an extinct breast, following mastectomy, wanted to receive information about the purchase of a prothesis (cost, place of purchase,financial help etc.). These questions appear after a while, when we also see the need for group meetings, including specialized  breast cancerpsychotherapy  programs. A first step in this direction could be to produce leaflets with the necessary information specific to the group to which they are addressed: people diagnosed with breast cancer or prone to this type of cancer.Patients who have chosen lumpectomy instead of mastectomy have different "breast cancer" opinions compared to women who decide for mastectomy. Women who choose partial resection and radiotherapy consider that they will have difficulty adapting to the loss of a breast after mastectomy and are more concerned with their body image and more dependent on the presence of breasts for maintaining self-esteem. In contrast, women who choose mastectomy, perceive their cancer as something "strange" that has to be cut  away from their body and are more concerned about the secondary effects of radiation[11].Interpretation of these data according to Leventhal's model suggests that patients have taken thetreatment decision that was congruent with their mental representation of cancer.The study’s goal is to identify the differences of representation and their nature at the level of three distinct populations, based on the model of mental illness representation. The results of the study confirmed the existence of differences in the mental representation of breast cancer and outlined the characteristics of the five defining dimensions in the representation of cancer.The processing and analysis of the data obtained on the basis of the two questionnaires revealed the following conclusions:• People diagnosed with breast cancer have a lower identity of disease than nurses and healthy people. This implies that cancer symptoms are little known and insufficiently identified by individuals;• Healthy people and nurses perceive the disease as having a chronic, long-lasting development, but being controllable due to their professional status, confidence in their profession and treatment efficiency;• The belief of people diagnosed with breast cancer over a limited time period of their illness indicates the presence of their poor education in relation to the consequences and duration of their illness and insufficient psychotherapy for patients• The perception of control is often related to "destiny" or "chance", which can be changed in the direction of increasing self-confidence and the possibility of controlling disease progression by means of informative programs by which patients are taught various ways of management the treatment of the disease that follows and the side effects that occur and psychological support;• All subjects estimate the same level of consequences of such a diseasewith a huge impact on body image• The causal attributions of the disease vary according to the type of membership and specialized knowledge of the subjects in the present study.


7. Future WorkFurther research should identify the nature of the relationships between the components of the mental representations of the disease and the coping mechanisms; also to look at how the mechanisms of coping mediate the relationships between the mental representations of the disease and the aspects of adaptation to the illness (physical, social, mental health and vitality).Another starting point for future research is the development of disease assessment tools that can be used as clinical methods for detecting patients at high risk for poor disease adaptation.Future intervention programs for patients diagnosed with breast cancer should provide information on the nature and consequences of treatment that will reduce the discrepancy between what patients think is happening and what is actually happening. We cannot say that there is an effective intervention strategy for all patients, but knowing a disease profile, a certain pattern in which they represent the disease experience, we can streamline the medical act and offer the psychological support that became very important in a breast cancer diagnosed patient.
6          ReferencesFerlay J, Soerjomataram I, Ervik M, Dikshit R, Eser S, Mathers C et al. GLOBOCAN 2012 v1.0, Cancer Incidence and Mortality Worldwide: IARC CancerBase No. 11-Lyon, France: International Agency for Research on Cancer; 2013.
Buick D.L., (1997)  “Ilness representations and breast cancer : caping with radiation and chematoterapy “in K.J.Petrie si A. J. Weinman: ”Perceptions of health and ilness : current research and applications, Hardwood Academic  Publishers, Amsterdam
Web page. Retrieved from http://globocan.iarc.fr
Web page. Retrieved from  http://dsp-galati.ro/
Leventhal, H. & Diefenbach, M. (1991) “The active side of Illness Cognition”, in J.A. Skelton & R.T.Croyle (ed.) “Mental Representations in Health and Illness“; Spinger Verlag Inc. New York
Leventhal , H. , Nerenz, D. R. & Steele ,D.J. (1984) “Illness representations and coping with health threats “, in A. Baum, S. E. Taylor & J. E. Singer (eds.) : “Handbook of psychology and health”, Lawrence Erlbaum Associates, Hillsdale, N.J.
Scharloo M,& Kaptein A.(1997) “Measurement of illness perceptions in patients with chronic somatic diseases” în K.J.Petrie & J.A. Weinman (eds.): “Perceptions of Health and illness: Current Research and Applications”, Harwood Academic Publishers, Amsterdam.
Ghilezan,N. (1992) “General Oncology”, ed. Medicala, Bucuresti

Petrie, K.J. & Weinman, J. A. (1997) “Perceptions of health and Illness: Current Research and Applications”, Harwood Academic Publishers, Amsterdam
Ashcroft J.J., Leinster S.j. of Shade P.S. (1985)”Breast, cancer patient choice of treatment: Preliminary communication”, Journal of Royal Society of medicine, 1978







[1]Danubius University Galati – Faculty of Communication and International Relations, specialisation- Psychology,  Address: Galati, Romania, +0040747442016, fax no +40372361292, Corresponding author: anisoaracozman@gmail.com[2] Ferlay J, Soerjomataram I, Ervik M, Dikshit R, Eser S, Mathers C et al. GLOBOCAN 2012 v1.0, Cancer Incidence and Mortality Worldwide: IARC CancerBase No. 11-Lyon, France: International Agency for Research on Cancer; 2013.[3] Buick D.L., (1997) “Illness representations and breast cancer : coping with radiation and chemotherapy “ in K.J.Petrie si A. J. Weinman: ”Perceptions of health and illness : current research and applications, Hardwood Academic  Publishers, Amsterdam[4] http://globocan.iarc.fr [5] http://dsp-galati.ro/ [6] Leventhal, H. & Diefenbach, M. (1991) “The active side of Illness Cognition”, in J.A. Skelton & R.T.Croyle (ed.) “Mental Representations in Health and Illness“; Spinger Verlag Inc. New York [7] Leventhal , H. , Nerenz, D. R. & Steele ,D.J. (1984) “Illness representations and coping with health threats “, in A. Baum, S. E. Taylor & J. E. Singer (eds.) : “Handbook of psychology and health”, Lawrence Erlbaum Associates, Hillsdale, N.J.[8] Scharloo M,& Kaptein A.(1997) “Measurement of illness perceptions in patients with chronic somatic diseases” în K.J.Petrie & J.A. Weinman (eds.): “Perceptions of Health and illness: Current Research and Applications”, Harwood Academic Publishers, Amsterdam.
[9] Ghilezan,N. (1992) “General Oncology”, ed. Medicala, Bucuresti[10] Petrie, K.J. & Weinman, J. A. (1997) “Perceptions of health and Illness: Current Research and Applications”, Harwood Academic Publishers, Amsterdam
[11] Ashcroft J.J., Leinster S.j. of Shade P.S. (1985)”Breast, cancer patient choice of treatment: Preliminary communication”, Journal of Royal Society of medicine, 1978

05. Omul - armonia dintre: trup, minte, inima, suflet, spirit - constiinta, constienta - Ego - May 18, 2018 10:48:00 PM
Există un moment în care, cu siguranţă fiecare dintre noi auzim cuvinte ca minte, suflet, spirit, psihic, conştiinţă, conştienţă, personalitate. Unele noţiuni se suprapun seamănă şi totuşi diferă în acelaşi timp. Pentru fiecare dinre ele există câte o definiţie de dicţionar, însă analizate din punct de vedere psihologic, noţiunle sunt conturate puţin diferit şi voi încerca în cele ce urmează, să „îmbrac” fiinţa umană cu aceste elemente, dincolo de terminologia de specialitate sau definiţiile din cărţi.Toate aceste elemente ne ajută să fim Omul care suntem. Aşa cum structura anatomică cuprinde organe şi ţesuturi, din punct de vedere psihologic, Omul ca finţă, ca individ, ca şi creaţie a lui Dumneze este un ansamblu compus şi din aceste elemente.Să ne imaginăm un Ocean limpede, imens, cu apa cristalină de un albastru divin strălucind îmân soare. Din acest ocean se ridică o picătură pe care o putem numi Sine, pentru că se individualizează faţă de restul oceanului, însă nu se separă, contiuă să îi semene şi să folosească o energie proprie, o energie conştientă inteligentă care animă Sinele. Aceasta energie o putem numi spirit,  pentru că într-adevăr, Spiritul anima Sinele. Apa este energie, iar noi, oamenii, în proporţie mai mare de 90 % suntem apă, deci energie. Spiritul este purtătorul aripilor Sinelui, de aceea putem spune ca spiritul este călător în viziuni, meditaţii, vise – spiritul este un călător care zboară cu aripile sinelui, acolo unde trupul nu poate ajunge în lumea materială. Sinele poate călători cu ajutorul spiritului, se reîncarcă cu energie şi revine mai puternic înapoi. Noi oamenii, suntem trup la exterior şi Sine în interior, iar în Sine este Spiritul. Şi Spiritul şi Sinele se pot hrăni şi pot evolua cu gânduri bune, energie pozitivă şi fapte nobile care ne ajuta să atingem vibraţii înalte.Sufletul este acea parte din noi, oamenii, care simte, resimte, confecţionează în făbricuţa lui sentimente, emoţii si trăiri, primeşte sentimente, dăruieşte sentimente, este în legătură şi comunicare nonverbală cu tot ce este în jur. Sufletul este lăcaşul Iubirii şi izvorul sentimentelor. Ai stat vreodată în faţa unui copac şi să încerci să comunici cu el? Sufletul tău poate comunica şi primi mesajul naturii. Când te înfiori că vezi o floare sau un copil, din Suflet vine emoţia. Curajul. Bunătatea. Altruismul. Toate din Suflet vin. Sufletul e cu atât mai mare, cu cât simţi mai frumos şi mai mult cu el. În fiecare viaţă primim alt suflet. Doar Sinele este etern. De aceea, la începutul şi pe parcursul fiecărei vieţi trebuie să redescoperim şi să înţelegem toate emoţiile şi sentimentele.Inima este lăcaşul Sufletului. Ea este ca o sferă luminoasă în care Sufletul individului este protejat şi luminat. Inima energetică se află în centrul pieptului, şi de aici vine toată forţa emoţională şi toată capacitatea de iubire. Inima are totuşi şi propria ei inteligenţă. Nu degeaba se spune „ascultă-ţi glasul inimii”.Mintea este acel bagaj de idei, concepte,  preconcepte,  judecăţi, prejudecăţi, credinţe induse şi autoinduse, programe şi manipulări, care se manifestă sub forma raţiunii şi a raţionamentelor şi care ne ancorează în material, in palpabil, in trecut, viitor. Mintea se hraneste cu judecati. Ea judeca tot ce ochii vad si simturile simt, si emite idei pe baza unor parametrii ficsi prin care filtreaza totul. Mentalul este sceptic, incuiat, radical, stramt in cuprindere si intelegere, Majoritatea oamenilor sunt guvernati de mental. Mentalul isi are locul in creier. El nu se poate extinde dincolo de granitele lui decat atunci cand tu incepi sa fii una cu Sinele tau si sa dai frau liber setei tale de cunoastere dincolo de limitele 3D. Inima e superioara Mentalului. De fapt, oricare din elementele discutate pana acum sunt superioare mentalului. El este un element esential in baza caruia isi desfasoara si construiesc vietile majoritatea oamenilor care traiesc in lumea materiala. In alte dimensiuni, fiintele nici nu au un Mental, pentru ca ele sunt identificate cu Sinele lor si Sinele e totul. Daca reusesti sa iti cobori Mentalul in Inima si sa il imbraci in lumina intelepciunii de acolo sau sa iti activezi cel de-al 3lea ochi, folosindu-ti puterea mintii spre scopuri cu vibratie mai inalta si tinzand spre a evolua catre dimensiuni mai inalte, atunci acel procent de 10% capacitate a creierului uman de care se vorbeste, va deveni mai mult.In Mental, adanc inradacinat, traieste un parazit. El se numeste EGO. Acest parazit iti infesteaza Mintea si te face sa nutresti sentimente de vibratie joasa care au in centrul lor dragostea si interesul unilateral pentru EU. Ego-ul te face in primul rand sa te separi de Oceanul Creatiei din care vii si sa te crezi un individ care se descurca si singur, pentru ca oricum, el nu are nevoie de nimic ca sa existe. O minciuna care creeaza mici dumnezei falsi si atei, care traiesc in afara Legilor divine si a Iubirii. Din Ego se nasc sentimente si stari precum: gelozia, posesivitatea, narcisismul, orgoliul, egoismul, ateismul, ura, separarea, singuratatea, violenta, agresivitatea, pasivitatea, intoleranta, zgarcenia, invidia, frustrarea, incapacitatea de a simti si oferi iubire…Un om cu un Ego mic traieste in armonie, pace si iubire cu ceilalti oameni, cu natura, cu Dumnezeu, cu tot ce il inconjoara, si este recunoscator si bland fata de acestea, pentru ca stie ca el nu poate exista decat prin si alaturi de ele. Atunci cand incepeti o propozitie cu EU. EU vreau, EU simt, EU voi….ganditi-va cine vorbeste si ce sentimente nutriti si daca consientizati influenta Egoului, opriti-va si activati-va Inima. Egoul este de asemenea si samanta Raului implantata adanc in mintea individului, de acolo vine credinta in rau si materializarea lui in jurul nostru pe Pamant.Constiinta. A nu confunda Constientul cu Constiinta si cu Constienta. Constiinta trimite in general la ideea de glas interior, care ne avertizeaza cu privire la moralitatea unei fapte, situatii, etc. (uneori constiinta este un glas nascut in mental si nu ne putem baza pe ea, alteori constiinta este insasi glasul Sinelui nostru – diferenta o putem face doar analizand compatibilitatea mesajului trimis de ea cu Legile Divine), iar Constienta are semnificatia de  experimentare constienta a vietii, capacitatea de a reflecta asupra lumii si asupra Sinelui şi de a actiona in conformitate si in armonie cu Sinele nostru si cu tot ce ne inconjoara. Constientul este acea parte a psihicului (mintii umane) nostru care genereaza, pastreaza si prelucreaza informatiile evidente, acceptate si controlate.Constienta este o stare absoluta de iluminare. Este o stare pe care o atingi atunci cand esti in pace si in armonie cu Totul, si cand esti “aliniat” cu Totul. Spre Constiinta tind toti oamenii care duc lupta iluminarii pornita de la intrebarile “Cine sunt?” si “Care e scopul existentei mele?”.Trupul. Trupul este minunata cochilie care imbraca frumos si estetic toate aceste elemente de enegie subtila. Trupul tau este templul Sinelui tau, asa ca respecta-l si iubeste-l, dar nu ramane la poarta lui, ci intra inauntru pentru a te desavarsi.Majoritatea oamenilor cred ca tot ce au e un trup si o minte. Nu ii intereseaza sau se tem sa se intrebe ce oare ii anima, ce oare le naste emotii si sentimente, ce oare i-a adus aici? In confortul mintii, nimic nu te poate atinge, nici macar iluminarea.Acum insumeaza toate aceste elemente, armonizeaza-le, aliniaza-le, iubeste-le, controleaza-ti egoul si adu-ti mintea in inima si vei intelege  ca esti mult mai mult decat credeai ca esti. 
06. Psychological Representation of the Disease in Breast Cancer - May 18, 2018 10:10:00 PM

The generic cancer name covers over 200 diseases characterized by uncontrolled cell growth and differentiation. In the absence of treatment, this process generally leads to the death of the patient. Every year, around the world, there are about seven million new cases of cancer. We also have 2402 women diagnosed with this disease in Galaţti, according to DSP Galaţi.The diagnosis of cancer, once acknowledged (in terms of direct implications in changing the patient's state of health) and assumed (under the aspect of identifying and accepting the therapeutic protocol) becomes, for the patient, the representation of a new lifestyle. It is a "permanent crisis" with which the patient tends to accommodate, according to which he modifies his behaviour and attitude towards the general aspects of life and the persons with whom he / she is related. Cancer thus becomes a determining factor for the actions, disposition, perception of the individual. Psychologically, depending on the personality structure, the cancer patient can develop behaviour disorders  like anxiety, panic attacks, depression. Moreover, through the burden of meaning and information with morbid meanings, cancer diagnosis is perceived as a stress factor that leads to major changes in the life of the individual.
www.lottablokker.comPatients diagnosed with cancer become overnight carriers of their own trauma, just like the Greek mythical Atlas, punished by the Gods to carry the Earth Globe on his shoulders. And indeed, nothing is more difficult for a human being than healing his/her own pain! Even the traumatic events that happen without any personal guilt will lead the one in distress to the question:Why me?
The paper presented today, “Psychological Representation of the Disease in Breast Cancer” has as main purpose to bring new perspectives for the medical treatment and as objectives: to identify differences in mental representation of breast cancer on three distinct groups of subjects – women diagnosed with cancer, Oncology medical staff and healty people. This article describes the nature and type of differences on each dimension of psychological representation of the disease: identity, evolution in time, cause, consequences, control.
The evaluation of mental representation of illness was based on two sets of IPQ questionnaires(Illness Perception  Questionnaire - IPQ). This questionnaire was created by Weinman, Petrie, Moss-Morris and Hornne in 1996 and contains items to evaluate the five dimensions of illness representation and was applied on the group of women diagnosed with breast cancer. The other set of items was applied to the other two groups: medical staff and healthy people who had to imagine what a woman diagnosed with breast cancer feels like and to answer items according to this issue.
After processing received data with specific soft SPSS: statistic descriptive values (means and standard  deviation) and correlating means reported by each group on the five dimensions of mental representation, our study led us to the following conclusions:·       women diagnosed with breast cancer have a reduced identity of disease, compared to the  opinion of the medical staff and healthy people; ·       medical staff and healthy people perceive illness as a chronic disease, that causes effects for a long period of time, that can be kept under control due to professional status, trust in medical profession and the efficiency of treatment; ·        control perception is frequently related to “destiny” or “chance” and can be influenced to increase self-confidence;  ·      main causes of illness differ depending on the type of associations and knowledge or previous experience of participating subjects on this study·           all individuals estimate the same level regarding the consequences of such illness.
In the case of traumatic experiences, the destructive effect comes precisely from the fact that the individual gives his own chest with profound horror and extreme help, without the hope of any help from someone.

Instead of concluding, I will quote Epictet:
"People are not affected by what is happening to them, but by how they understand what is happening to them."

07. Reprezentarea psihologica a bolii- studiu de caz pentru Cancerul de San - May 18, 2018 10:04:00 PM

Denumirea generică de cancer acoperă peste 200 de afecţiuni caracterizate prin creşterea şi diferenţierea necontrolată a celulelor. În lipsa tratamentului, acest proces duce în general la decesul pacientului. În fiecare an, în întreaga lume se înregistrează aproximativ şapte milioane de cazuri noi de cancer.            Conform datelor oferite de DSP Galaţi, la nivelul judeţului nostru există 2402 de cazuri cu acest diagnostic.Diagnosticul de cancer, odată conștientizat (sub aspectul implicațiilor directe în modificarea stării de sănătate a pacientului) și asumat (sub aspectul identificării și acceptării protocolului terapeutic) devine, pentru bolnav reprezentarea unui nou stil de viață. Este o ”criză permanentă” cu care pacientul tinde să se acomodeze, în funcție de care își modifică comportamentul și atitudinile față de aspectele generale ale vieții și față de persoanele cu care relaționează. Cancerul devine astfel factor determinant al acțiunilor, dispozițiilor, percepțiilor individului. În plan psihologic, în funcție de structura de personalitate, bolnavul de cancer poate dezvolta afecțiuni precum: tulburări anxioase, atacuri de panică,  depresii. De altfel, prin încărcătura de semnificații și informații cu sensuri morbide, diagnosticul de cancer este perceput ca un factor stresor care conduce la modificări majore în viața individului.
www.lottablokker.comPacienţii diagnosticaţi cu cancer devin peste noapte purtătorii propriei traume, asemeni personajului mitic grec Atlas, pedepsit de zei sa duca pe umerii săi globul pamântesc. Şi într-adevăr, nimic nu este mai greu pentru o fiinţă umană decât să se care pe sine însăşi!Chiar şi evenimentele traumatice care se întâmpla fără vreo vină personală îl vor conduce pe cel aflat în suferinţă la întrebarea:               De ce eu?           Lucrarea de faţă “Reprezentarea psihologică a bolii - cancerul mamar” are ca scop să ajute la eficientizarea actului medical, iar ca obiective de cercetare îşi propune:  identificarea existenţei diferenţelor de reprezentare mentală a cancerului mamar la trei grupuri distincte de subiecţi: persoane diagnosticate cu cancer mamar, personal medical din Oncologie şi persoane sănătoase. Articolul îşi propune să  descrie natura şi tipul acestor diferenţe pentru fiecare din cele cinci dimensiuni ale reprezentării mintale ale bolii: identitate, evoluţie în timp, cauză, consecinţe, control.Evaluarea reprezentărilor mintale ale bolii s-a realizat pe baza a două seturi de chestionare asupra percepţiei bolii “Illness Perceptions Questionnaire (IPQ)”. Chestionarul IPQ elaborat în 1996 de Weinman, Petrie, Moss-Morris si Hornne, conţine itemi pentru evaluarea celor cinci dimensiuni ale reprezentării bolii şi se adresează lotului de subiecţi diagnosticaţi cu cancer mamar. Al doilea set de chestionare este destinat celorlalte două grupuri: asistente medicale şi persoane sănătoase; pentru completarea chestionarului trebuind să intre în postura unei persoane diagnosticate cu cancer mamar.După prelucrarea datelor obţinute cu ajutorul programului SPSS: calcularea valorilor descriptive (medii şi abateri standard) şi compararea mediilor obţinute de fiecare grup pe cele cinci dimensiuni ale reprezentării mintale ale bolii s-au conturat următoarele concluzii:·     persoanele diagnosticate cu cancer mamar au o identitate mai redusă a bolii, comparativ cu a personalului medical şi a persoanelor sănătoase; ·         personalul medical şi persoanele sănătoase percep boala ca având o evoluţie cronică, cu o durată lungă în timp, fiind însă controlabilă, datorită statutului profesional, încrederii în profesiunea lor şi în eficienţa tratamentului;·         percepţia controlului este frecvent legată de “destin” sau “şansă”, putând fi influenţată în direcţia creşterii încrederii în sine;·         atribuirile cauzale ale bolii diferă în funcţie de tipul de apartenenţă şi cunoştinţele sau experienţa anterioară  a subiecţilor din prezentul studiu;·          toţi indivizii percep gravitatea consecinţelor unei astfel de boli şi nivelul ridicat de stres.
În cazul experiențelor traumatice, efectul distructiv vine tocmai din faptul că individul dă piept de unul singur cu o groază profundă și cu o neputință extremă, fără speranța vreunui ajutor din partea cuiva.

În loc de  concluzie, il voi cita pe Epictet:

„Oamenii nu sunt afectaţi de ceea ce li se întâmplă, ci de cum înţeleg ei ceea ce li se întâmplă”.













































08. ATLAS SI POVARA PROPRIEI FIINTE - May 7, 2018 8:58:00 AM
ATLAS SI POVARA PROPRIEI FIINTE

www.lottablokker.com
In mitologia greaca, Atlas a fost condamnat sa care bolta cerului. Multi artisti l-au reprezentat ducand pe umerii sai un glob. Interpretarea artistei de origine olandeza Lotta Blokker este insa una originala: Atlas se cara pe sine insusi.Si intr-adevar, nimic nu este mai greu pentru o fiinta umana decat sa se care pe sine insusi!Chiar si evenimentele traumatice care se intampla fara vreo vina personala il vor conduce pe cel aflat in suferinta la intrebarea: De ce eu?(Delfos, M.F. - "Stilled emotions", 2011)
09. Viteza impulsurilor nervoase - Mar 28, 2018 1:12:00 PM


Viteza impulsurilor nervoase din creierul nostru atinge viteza unei masini de Formula 1 !Viteza impulsurilor nervoase variaza enorm, dar cele mai rapide calatoresc cu 400 km/h !!! adica viteza unei masini de Formula 1 ! Aceasta viteza are nevoie de un consum mare de energie, de aceea este folosita de catre neuronii care trebuie sa transmia informatii rapide. De exemplu, daca te frigi la deget, este foarte important sa iti retragi repede mana si astfel creierul primeste foarte repede acest impuls nervos !

10. ASPECTE FASCINANTE DESPRE CREIERUL UMAN - Mar 25, 2018 9:12:00 PM
ASPECTE FASCINANTE DESPRE CREIERUL UMANO data cu avansare in varsta, la nivelul vederii apar dificultăți in a distinge nuanțele de albastru.
Pacientii ingrijiti acasa si care sunt incurajati sa isi asume in continuare responsabilitati cotidiene trăiesc mai mult timp.
Deteriorările datorate varstei la nivelul urechii interne pot duce la amețeli și pierderea echilibrului la batrani.
Hipocampul pierde aproximativ 5% din neuronii săi în procesul normal de imbatranire.
Leziunile vechi si netratate ale la nivelul craniului pot accelera declanșarea demenței.
Persoanele în vârstă optimiste trăiesc mai mult decât pesimiștii.
Alcoolul afectează mai puternic creierul la batranete din cauza scăderii proceselor metabolice.
Pacienții cu demență sunt deseori mai confuzi la apusul soarelui.
Disfuncția somnului (visarea) poate fi un simptom precoce al demenței.
Jocurile bazate pe strategie ajută creierul varstnicilor să isi menina functille..
Unele arii corticale si abiltati se dezvolta si cresc de fapt cu vârsta.
Puteți menține un creier sănătos prin exerciții fizice și mentale.
O cincime din sângele organismului este dedicată alimentării creierului.
Neuronii pot trăi mai mult de o sută de ani.
Impulsurile nervoase se deplasează între 9 și 400 de picioare pe secundă (mai rapid decat o masina de Formula1).
Neuronii pe care îi primim la naștere sunt singurii pe care ii avem pentru toata viata.
Creierul uman are aproximativ 50 trilioane de nevroglii, care sunt celulele suport pentru neuroni.
Creierul arde 20% din oxigenul și glucoza organismului.
Amintirile sunt mai susceptibile de a rămâne dacă se combină informațiile și emoțiile.
Tratamentele pentru ameliorarea depresiei îmbunătățesc de obicei si memoria.
Citirea și scrierea utilizează rețele neuronale diferite.
Creierul are legaturi care pot stabili si crea modele/tipare sub orice aspect.
Creierul recunoaște inca de la nastere unele mirosuri cu care nu a intrat niciodata in contact, cum ar fi lemnul putred.
Un bebelus nu va înghiți hrana expirata; insa un copll de 2 ani o va face - o adaptare de mediu interesantă.
Răspunsurile reflexe, cum ar fi loviturle la nivelul genunchiului, provin din măduva spinării, nu din creier.
Undele alfa ale creierului domină atunci când oamenii se simt calmi și au totul sub control.
Văzând pe cineva suparat sau depresiv va declansa actiunea, "neuronilor in oglinda" din creier sa produca sentimente similare (empatie).
Durerea nu este o emoție, deși poate provoca reacții emoționale.
Persoanele depresive suferă cel mai mult dimineața devreme.
Memoria de lucru se află în lobii prefrontali.
Partea din creierul tău care recunoaște un obiect este diferită de partea care il localizeaza.
(sursa: http://www.discoveringneuropsychology.com)


11. Testele neuropsihologice - Mar 6, 2018 12:53:00 PM
Ce sunt testele neuropsihologice?
Testele neuropsihologice sunt efectuate în timpul unei evaluări neuropsihologice pentru a determina funcția cognitivă a unei persoane. Personalul medical calificat operează testele într-un mediu structurat. Testele neurocognitive evaluează demența și leziunile organice ale creierului care pot afecta capacitatea unei persoane de a lua decizii și de a funcționa în timpul activităților zilnice.Există multe teste neuropsihologice disponibile pentru profesioniștii din domeniul medical pentru a determina capacitatea cognitivă a unei persoane. Datele colectate din teste pot fi folosite pentru a arăta competența pentru deciziile legale și medicale și pentru a vedea dacă o persoană poate trăi independent. Spitalele utilizează, de asemenea, teste neuropsihologice pentru a determina dacă o persoană este un bun candidat pentru un transplant de organe.
Există mai multe tipuri de teste neuropsihologice care pot fi efectuate. Testul motor Bender Visual Gestalt este folosit pentru a determina functionarea psihicului pe baza informatiilor vizuale și abilitățile de percepție ale unei persoane. Rezultatele acestui test pot indica maturitatea dezvoltării unei persoane și stabilitatea sa emoțională. Acest test neuropsihologic poate indica, de asemenea, markeri timpurii ai disfuncției cerebrale.
Capacitatea lingvistică a unei persoane poate fi testată cu ajutorul testului de numire Boston. Aceasta implică afișarea de imagini ale obiectelor și înregistrarea răspunsului verbal la imagine. Testul poate fi folosit pentru a determina localizarea leziunilor cerebrale prin evaluarea oricărei probleme de vocalizare și legarea acestora la părțile corespunzătoare ale creierului care sunt responsabile de limbaj.
Adulții mai în vârstă cu probleme de memorie pot primi testul Scala de evaluare a demenței. Acest ecran de testare pentru probleme de memorie și conceptualizare, care pot afecta capacitatea unei persoane de a lua decizii competente. Aceasta include evaluarea pentru atenție și capacitatea de a iniția conversații și de a obține asistență pentru activitățile zilnice.
Este posibil să se testeze pentru leziuni cerebrale laterale, dându-le pacientului Testul de atingere a degetelor, numit și Testul de oscilație a degetelor. Acest examen monitorizează activitatea motorului pe ambele părți ale corpului. Performanța slabă poate indica unde creierul este rănit, ajutând profesioniștii din domeniul medical să dezvolte un plan de reabilitare.
O evaluare a funcției creierului general al unei persoane poate fi determinată cu ajutorul testului de Neuropsihologie Halstead-Reitan. Această evaluare examinează toate aspectele legate de funcția creierului, inclusiv relațiile spațiale, viteza stimulului și gândirea abstractă. O parte a testului evaluează memoria, limba și abilitatea de a se concentra asupra unei sarcini.De asemenea, se poate efectua un test neuropsihologic pentru a evalua tendința unei persoane de a da răspunsuri greșite la testele psihologice.
Sistemele de decepție Paulhus pot fi utile profesioniștilor din domeniul medical care nu reușesc să reabiliteze un pacient din cauza unor informații inconsecvente. Rezultatul testului poate ajuta medicii să dezvolte mai bine un plan de tratament pentru acest tip de individ.
În afara tratamentului clinic, neuropsihologii pot fi, de asemenea, activi în diagnosticarea schimbărilor comportamentale la oameni în cazurile judiciare, oferind o perspectivă asupra răspunsurilor psihologice dăunătoare pentru proiectarea realităţii de către individ, studierea răspunsurilor pacienților sănătoși la stimuli sau lucrul la noi ,tratamente clinice pentru tulburări ale personalităţii şi psihicului uman..

Anisoara Decianu Cozman
(Sursa: http://www.wisegeek.com )